O poluare istorică i-ar putea trimite pe mureșenii afectați cu doi ani mai repede în pensie

foto pag 1Preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, alături de deputatul Florin Buicu şi senatorul Alexandru Petru Frătean au depus la sfârşitul anului trecut un proiect de lege prin care se doreşte pensionarea anticipată a  persoanelor care au locuit sau au muncit cel puţin 30 de ani în Tîrgu-Mureş şi pe o rază de 10 kilometri în jurul municipiului, fără ca aceştia să suporte penalizarea legală.

Propunerea a primit aviz favorabil în comisii

Prin măsura propusă se doreşte realizarea unui cadru legislativ care să le permită celor afectaţi de poluarea produsă de combinatul chimic Azomureş să se pensioneze anticipat, fără a suporta penalităţile aferente. Este vorba despre persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în Tîrgu-Mureş, precum şi despre persoanele care, indiferent de domiciliu, desfăşoară sau au desfăşurat activităţi lucrative în zona menţionată timp de minimum 30 de ani. Această propunere legislativă se bazează pe articolul 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevede că „Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)”. Acest alineat reprezintă un precedent important, menit să îi protejeze pe cei care suferă în urma unor poluări continue şi periculoase. Propunerea a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate, iar în 7 martie a intrat în plenul Senatului.

«Coada de vulpe» i-a urmărit pe mureşeni zeci de ani

Pentru tîrgumureşeni, norul de fum denumit „coada de vulpe” era o obişnuinţă înainte de 2000, iar mirosul înţepător de amoniac îi însoţea la serviciu sau la şcoală, zi de zi, timp de zeci de ani. Cei care au muncit efectiv pe platforma combinatului, au fost expuşi ani la rând noxelor şi pulberilor cu efect nociv asupra organismului, iar mulţi dintre ei nu mai sunt astăzi printre noi. Expunerea cronică la poluarea chimică produsă în ultimii 30 de ani de Combinatul Azomureş determină grave efecte asupra sănătăţii populaţiei, cu impact direct asupra capacităţii de muncă: afecţiuni şi intoxicaţii cronice, fenomene alergice, alte simptome sau modificări fizio-patologice care sunt determinate de impactul repetat al agenţilor poluatori nocivi asupra anumitor organe sau sisteme, mai ales după intervale mari de timp cu expunere. Impactul a fost şi asupra mediului. S-au observat modificări în microclimatul zonei, a florei şi faunei datorate emisiilor de amoniac în aer, prin remanenţa substanţelor poluante în sol şi în  alimentele afectate, reducerea în timp a fertilităţii solului şi dezechilibre ale mediului înconjurător. În aceste condiţii, sunt afectate nu doar persoanele care au lucrat în cadrul Combinatului Azomureş sau la alţi angajatori care au recunoscut condiţiile de muncă deosebite sau speciale, ci toţi locuitorii localităţilor poluate de la sursa Azomureş.

Este foarte important ca Azo să funcţioneze.Legea face o reparaţie «istorică»

Într-adevăr, în ultimii ani s-au realizat investiţii semnificative pentru reducerea poluării la Azomureş. Investiţiile au atins valoarea de 240 de milioane de euro şi au ca efect reducerea emisiilor în mediul înconjurător, creşterea capacităţii de producţie, dar şi îmbunătăţirea calităţii produsului finit. Noile instalaţii şi cele modernizate au fost puse în funcţiune în decembrie 2015, iar retehnologizarea platformei de lucru asigură încadrarea în noile norme de mediu aplicabile din ianuarie 2016.

Desigur, pe viitor, odată cu eliminarea treptată a poluării, nu va mai fi nevoie de această prevedere legislativă, însă acum se impune pentru a compensa neglijenţa statului român care, timp de zeci de ani, a omis efectuarea unor investiţii în reducerea poluării. Această iniţiativă vine însă şi în sprijinul Azomureş. În prezent, în Tîrgu-Mureş mai  multe persoane doresc închiderea combinatului, fără a ţine cont de consecinţele acesteia. În primul rând este vorba de consecinţele sociale: la combinat sunt angajate 1.500 de persoane şi alte 2.000 muncesc pe platformă prin servicii
externalizate. Familiile acestor angajaţi ar rămâne fără sursa principală de venit, fapt care ar putea duce la abandon şcolar, creşterea infracţionalităţii şi, în ansamblu, la scăderea nivelului de trai al întregii populaţii din zonă. Adoptarea legii ar crea un echilibru între presiunea populaţiei, nemulţumită de desele depăşiri admise ale noxelor emise, şi eforturile combinatului de a se încadra în cotele impuse şi de a nu se închide, după exemplul combinatelor chimice din ţara noastră. Dintre combinatele de îngrăşăminte chimice, doar Azomureş a mai rezistat, fiind în prezent şi cel mai mare producător din chimia românească.

Proiectul de lege vizează modificarea articolului 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice astfel:«Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea permanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, emisii de substanţe nocive precum şi de alte substanţe chimice, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, Tîrgu-Mureş, pe o rază de 10 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)»

De modificarea legislativă ar beneficia aproximativ 200 de persoane pe an, iar impactul bugetar ar fi de 364.152 lei/an, calculat cu 871,7 lei valoare punct pensie.

Unităţile Administrativ Teritoriale considerate afectate sunt: Municipiul Tîrgu-Mureş; Oraşul Ungheni şi Comunele Acăţari, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiul de Mureş, Sântana de Mureş, Sângiorgiul de Mureş.

Propunerea legislativă a trecut de comisiile de specialitate din Senat. Luni, 7 martie a.c. însă senatorii au respins proiectul de lege. Din cei 176 de senatori au fost prezenţi la şedinţa de plen doar 101. Au fost înregistrate 59 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă”, 5 „abţineri” iar 2 senatori nu au votat. Chiar dacă a întrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, pentru a trece, proiectul de lege avea nevoie de 50+1% din totalul senatorilor.

Senatorii UDMR au votat „împotrivă”. 23 de senatori PNL au votat „împotrivă”, un singur senator liberal acordându-şi votul „pentru”. PSD şi UNPR au votat „pentru”.

Dintre senatorii care reprezintă judeţul Mureş au votat „pentru” Alexandru Petru Frătean (PSD) şi Marius Emil Paşcan (PNL), iar Marko Bela (UDMR) a votat „împotrivă”.

Vestea bună pentru mureşenii care ar urma să beneficieze de acest proiect legislativ este că documentul va merge la Camera Deputaţilor, care este forul decizional.

5 Comments on O poluare istorică i-ar putea trimite pe mureșenii afectați cu doi ani mai repede în pensie

  1. Ce sa astepti de la niste chiulangii…. Prezenta la sedinta(servici) 101 din 176 reprezinta 57,38 la suta,asa ca este aproape imposibil sa intrunesti un procent de 50 la suta plus un vot din numarul total al senatorilor.RUSINE! Asa se petrec lucrurile in tot ceea ce fac alesii.Rezultatele se vad in cei 26 de ani de libertate(a lor).

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publica.


*