După doi ani de guvernare PSD – investiții de 700 de milioane de euro în Mureș

 

baraj rast art gLIGA Un tur de forță: autostradă, aeroport, centura ocolitoare,  Hidrocentrala Răstolița, apa de pe Câmpie, Termocentrala Iernut, investiții masive în drumuri, apă, canalizare, poduri, școli și dispensare, unificarea spitalelor și a universităților mureșene.

 

  • Doi ani de guvernare PSD – investiții majore în infrastructura județului

După doi ani de guvernare națională și locală, PSD Mureș poate spune că și-a atins mare parte din obiectivele propuse. Vasile Gliga, președintele PSD Mureș spune că în acești doi ani, în județul nostru au venit 700 de milioane de euro pentru investiții majore în infrastructură. Cei mai mulți bani au venit din partea Guvernului României și anume aproape 200 de milioane de Euro pentru retehnologizarea Termocentralei Iernut, peste 125 de milioane de Euro prin programul PNDL II, înființat de PSD, pentru investiții în drumuri, apă, canalizare, poduri, școli și dispensare. De asemnea Comisia Europeană a finanțat integral tronsonul de Autostradă Târgu Mureș – Câmpia Turzii, bani care altfel ar fi fost plătiți de Guvernul României. Guvernul PSD a finanațat și investiția de reparații capitale la pista Aeroportului Transilvania din Târgu Mureș cu peste 10 milioane de Euro”, a declarant pentru Telegraful de Mureș, Vasile Gliga.

Liderul PSD a mai arătat că pe lângă aceste sume Unitățile Administrativ Teritoriale, inclusiv Consiliul Județean Mureș, au reușit să atragă și alte fonduri din surse de finanțare externe sau interne pentru realizarea unor investiții. Permanent sunt în legătură cu primarii și vicepreședinții noștri de la CJ, dar și cu primari din alte partide. S-au depus și câștigat multe proiecte cu finanțare nerambursabilă care vor merge tot în investiții. Amintesc aici doar una, cea realizată de CJ Mureș prin Programul Operațional Regional, drumul Ungheni – Târnăveni, un drum extrem de important, care va asigura un trafic în condiții civilizate între reședința de județ și municipiul de pe Târnava Mică”.

  • Hidrocentrala Răstolița – un obiectiv “de suflet” pentru Vasile Gliga

gligaVasile Gliga consideră că este normal ca fiecare ales PSD, fie el local sau parlamentrar, să se implice cu toate forțele pentru dezvoltarea județului. Cu atât mai mult că ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri trebuie să ne preocupe soarta județului. Să fim uniți și să realizăm ceea ce ne-am propus. Doar așa am reușit, cu eforturi mari, să mă implic în rezolvarea situației Hidrocentralei de la Răstolița, unde, în curând se va declanșa faza de umplere a lacului de acumulare. Am discutat cu directorii de la Hidroelectrica. Ei trebuie să delimiteze terenurile din cuva lacului, care sunt ale Romsilva, ale Apelor Române sau ale Hidroelectrica, astfel încât viitoarea Hotărâre de Guvern să reglementeze trecerea acestor terenuri, practic de la stat la stat. S-a lucrat intens la acest aspect, toată vara”, susține președintele PSD Mureș.

  • Extinderea rețelei de apă potabilă în zona de Câmpie este prioritate zero

Locuitorii de pe Câmpie se plâng, de 10-15 ani, că nu au apă… Eu am mai declarat că aceasta este o prioritate zero. Din păcate, eşti legat de Master Planul existent, iar faptul că prioritatea respectivă există într-un Master Plan, nu este eligibilă pentru o altă finanţare. La Ministerul Dezvoltării s-au centralizat priorităţile, s-a făcut deja licitaţia şi din datele pe care le deţin sunt 80% şanse să demareze proiectarea pentru introducerea apei potabile în localităţile de pe Câmpie. Va face asta Aquaserv. Mai sunt două-trei comune care nu au infrastructură de canalizare și apă, restul au, dar aşteaptă sursa.”

  • Vești bune pentru Valea Gurghiului: drum asfaltat la Lăpușna și pârtii de schi – proiect integrat Sovata – Ibănești

Referindu-se la proiectul de asfaltare a drumului de la Ibănești – Lăpușna – limită județ Harghita, Vasile Gliga spune că situația este oarecum complicată. Ba e proeprietar Romsilva, ba Consiliul Județean. Romsilva l-a luat, cred, temporar în gestiune, când a avut fonduri pentru pietruire. Sper ca în cel mult o lună să lămurim situația, pentru a ști cine este titular pe proiect”. Conform președintelui PSD Mureș, acest drum va ajuta și la dezvoltarea turismului în județul Mureș, în special al celui de pe Valea Gurghiului.

La festivalul Văii Gurghiului din acest an a participat ministrul turismului, Bogdan Trif. A fost impresionat de faptul că, în comparație cu alte festivaluri naționale, cel de pe Valea Gurghiului și-a păstrat componenta de tradiții. Ministrul a afirmat că susține dezvoltarea turistică a zonei. Pe lângă asfaltarea drumului de către CJ, este un proiect mai mare, inițiat de fostul primar din Sovata. Acesta prevede construirea a trei pârtii de schi, care ar porni din Sovata – Vârful Seaca. Două către Sovata și una către Ibănești. Va fi un proiect integrat Sovata – Ibănești, realizat de Consiliul Județean. Există un studiu de prefezabilitate. Eu încerc să îi aduc la aceeași masă a negocierilor pe toți, indiferent de etnie”, a declarat Gliga pentru Telegraful de Mureș.

  • Medicina, cel mai important brand al județului nostru

În opinia liderului PSD, cel mai mare brand al județului nostru este medicina. Vasile Gliga ne-a declarant că luptă pentru o mai bună colaborare între spitalul de urgență și cel județean. Era mult mai bine ca cele două să fie unite, dar între timp se poate face o colaborare mai bună. De exemplu, pentru rezolvarea situației parcării din zona spitalului de urgență. Până ce va fi realizat Spitalul Regional – aprobat recent prin Hotărâre de Guvern, proiect care va mai dura, sunt soluții pentru ca să fie realizată, temporar, o parcare. Eu am încercat să mediez între primarul Dorin Florea și președintele CJ, Peter Ferencz, în vederea găsirii unei soluții rapide. Revenind la Spitalul Regional, acesta va fi separat de Spitalul Mare – a cărui dezvoltare prin Banca Mondială se face oricum. Spitalul Regional ar ajuta foarte mult clinicile şi laboratoarele dispersate să funcţioneze într-o singură clădire. Este nevoie de o modernizare. Ca localizare, are spaţiu şi Spitalul Clinic Judeţean, dar sunt discuţii şi pentru o zonă de lângă actualul Spital Mare.

Despre medicină sunt multe de spus. La Târgu Mureș va trebui să putem face mai multe tipuri de transplanturi, au venit investiții serioase în aparatură modernă. De exemplu, am avut o idee mai veche, de unire a universităţilor târgumureşene, în jurul UMF, idee pe care i-am împărtăşit-o şi colegului meu Florin Buicu. Săptămâna trecută proiectul s-a concretizat printr-o Hotărâre de Guvern. De asemenea, să nu uităm de măsura Guvernului privind creșterea salariilor la medici și asistente.”

  • Centura de ocolirea a Târgu Mureșului – o nouă licitație

Referindu-se la situația centurii de ocolirea a Târgu Mureșului, președintele PSD spune că din datele pe care le dețin de la CNAIR, contractul cu executantul a fost reziliat, centura fiind reproiectată. În acest moment există finanțare, urmând să fie organizată licitația pentru alegerea noului constructor”. Gliga a mai amintit că un alt obiectiv important pentru locuitorii din Târgu Mureș este repararea Podului de peste râul Mureș, lucrare finanațată prin programul PNDL II, în valoare de aproape 20 de milioane de euro.

  • Proiecte pentru zona Sighişoara – Târnăveni – Luduş

După inundaţiile care au avut loc în zonă, sunt bani de la Guvern pentru amenajarea pârâului de la Vânători, 6 milioane de lei. La Luduş este în aşteptare, pentru etapa a 3-a a PNDL, drumul spre Gheja. Primarul de Luduș se luptă pentru obținerea unei ieșiri de pe autostradă spre oraș.

  • Activitatea consilierilor judeţeni se desfășoară în beneficiul populației

Consilierii judeţeni colaborează şi respectă deciziile politice pe care ni le asumăm. Pe segmentul proiectelor culturale la CJ responsabil este vicepreședintele Alexandru Cîmpeanu, iar pe domeniul dezvoltare, drumuri, străzi şi asfaltări responsabil este vicepreședintele Ovidiu Dancu. Fiecare ştie ce are de făcut. Exemplul concludent este hotărârea recentă legată de proiectul deşeurilor, respectiv să se facă licitaţie distinct pentru şapte zone, ceea ce noi sperăm că va fi benefic pentru populație, din punctul de vedere al tarifelor. Cu siguranță nu vor crește dintr-o dată, așa cum a fost cazul cu apa de la Aquaserv. Va fi concurență între operatorii de salubritate.

  • Parlamentari de top pentru PSD Mureș

Am susţinut întotdeauna ideea atragerii a cât mai mulţi bani în judeţ. Rolul parlamentarilor este să ştie să facă lobby, să aibă relaţiile necesare pentru acest lucru. Pentru noi contează foarte mult faptul că PSD Mureş are reprezentanți în poziții importante în Parlament, prin deputatul Florin Buicu, președinte al Comisiei de sănătate și familie din Camera Deputaților, Dinu Socotar, membru al Comisiei de cultură, arte, mijloace de informare în masă, și senatorul Horea Soporan, care deține funcția de vicepreședinte al Comisiei economice, industrii și servicii din Senat.

  • Întotdeauna militez pentru împăcare și înțelegere” sau cum vede Vasile Gliga politica locală

Când vine vorba despre deciziile la nivel de judeţ, întotdeauna voi avea o vorbă bună şi niciodată nu voi instiga la scandal, nu voi provoca şi nu mă voi lega de liderii ceilalţi. Întotdeauna militez pentru împăcare şi înţelegere. Acestea duc la rezultate. Scandalul stopează dezvoltarea judeţului. Avem exemple clare, ce a fost înainte, cât de blocat a fost Mureşul din cauza scandalului continuu între liderii politici județeni, pentru că dădea bine la electorat, ceea ce a oprit foarte mult dezvoltarea judeţului. Mureşul este un judeţ total diferit, sunt 38% maghiari. Ne confruntăm toţi cu alte probleme decât la nivel naţional, avem cel mai mare număr de romi raportat la populaţia judeţului – şi dacă vrem proiecte pentru judeţ, doar prin colaborare pot fi realizate. Un exemplu concret îl reprezintă Aeroportul „Transilvania” Târgu Mureş. Am fost la redeschiderea acestuia şi am spus că pentru acest proiect s-a primit finanțare 50 de milioane lei de la Guvern. PSD, prin mine ca președinte și consilierii județeni, şi-a asumat accesarea creditului pentru finalizarea lucrărilor încă de la începutul acestui mandat, indiferent de aprobările ulterioare de fonduri naţionale sau europene. Am fost curajoși. La nivelul judeţului avem din partea unor naţionalişti şi critici, însă judeţul a avut de câştigat de pe urma acestei colaborări între PSD şi UDMR. Faptul că UDMR a susţinut guvernarea, fără să fie la guvernare, este o realitate şi ei au susţinut, prin vot, guvernele PSD, şi chiar au contribuit la obţinerea finanţării pentru Aeroportul „Transilvania”. Au ajutat şi la „forţarea” tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Târgu Mureș. E o realitate. Chiar dacă termenul era trecut, s-a finanţat plata din bani europeni. În plus, la nivel naţional se ştia de colaborarea din Mureş dintre PSD şi UDMR, care a fost de fapt realizată înainte de colaborarea naţională. Datorită Mureşului, s-a negociat apoi şi la Timişoara şi, spre exemplu, la Oradea, unde vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor a fost ales la limită de un vot, prin colaborarea dintre UDMR şi PSD. O vorbă bună ajută şi opinia mea este că în politică trebuie să laşi mereu loc de „Bună ziua!” Să nu fii răzbunător niciodată, pentru că acest lucru se poate întoarce împotriva ta”, a susținut Vasile Gliga.

  • „Noi vrem să ne unim cu țara!”

Relațiile economice sunt cele care consolidează foarte puternic legăturile dintre oameni. În plan privat, am deschis anul acesta – anul Centenarului – în localitatea Feteşti din Republica Moldova, o fabrică de instrumente muzicale, cu forţă de muncă locală. Deocamdată, acolo lucrează 20 de oameni, care au fost la Reghin la pregătire, timp de trei luni, i-am învăţat meserie. Povestea a început la prima vizită a celor de la Pro Basarabia, la Reghin. Aveau nevoie de bani pentru un clopot. Anul acesta au revenit, înmânându-mi un cadou care m-a emoționat dincolo de cuvinte: Declarația de Unire cu România, adoptată de Consiliul satului Feteşti, raionul Edineţ, din Moldova de peste Prut. În calitate de cetățean de onoare al comunei Fetești mi s-a încredințat misiunea de a duce această Declarație în Parlamentul României. Mai bine de 100 de primării şi consilii locale din Basarabia au adoptat astfel de Declarații de Unire cu Ţara-Mamă.