Barajul de la Răstoliţa, blocat de tehnocraţii din Ministerul Mediului

SONY DSC

Deşi este finalizată în proporţie de peste 90%, una dintre cele mai mari investiţii din judeţul Mureş – Barajul de la Răstolița – stă în pixul unor funcţionari din minister. Deputatul Vasile Gliga a atras atenția asupra acestui blocaj inexplicabil, printr-o interpelare adresată Ministrului Mediului

 

Disperat din cauza demersurilor fără rost făcute către tot felul de autorităţi, primarul comunei Răstoliţa, Marius Lircă, s-a adresat şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice care nu a îngropat hârtia din motive de lipsă de competenţă, ci a trimis-o mai departe, la Ministerul Energiei. Răspunsul nu a întârziat să apară şi a oferit o imagine clară asupra haosului din ministere.

Reproducem mai jos explicaţiile oferite de Ministerul Energiei:

„Ministerul Energiei a promovat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Amenajarea hidrotehnică Răstolița”. Proiectul de act normativ este pe circuitul de avizare externă, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care refuză, în mod nejustificat, să semneze actul normativ, invocând faptul că „nu există nicio informație în ceea ce privește amplasamentul investiției în raport cu ariile naturale protejate.

Ministerul Energiei a făcut demersuri în vederea organizării unei întâlniri cu specialiștii din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și de la societatea Hidroelectrica, pentru a fi discutate observațiile transmise de MMAP. După semnarea de către MMAP, proiectul de act normativ va fi transmis spre avizare Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției.”

Deocamdată Ministerul Mediului tace, deşi o parte din instituţiile din subordine au acordat deja avizele de mediu pentru investiţie, iar lucrările la baraj au început cu mult înainte ca zona să primească titlul de arie naturală protejată.

Bani sunt, doar voinţa lipseşte

La rectificarea bugetului de stat pe anul 2016, aflată în curs de derulare, Ministerul Energiei a solicitat includerea în bugetul propriu a sumelor individuale estimate aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, situate în coridorul de expropriere al obiectivului sus menționat.

Ministerul Energiei a solicitat Ministerului Finanțelor Publice ca, la prima rectificare bugetară, sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate în coridorul de expropriere, în cuantum total de 1.461,052 mii lei conform evaluării, să fie alocate de le bugetul de stat, prin bugetul ministerului, potrivit legii.

Potrivit Ministerului Economiei, în lipsa alocărilor de la bugetul de stat în anul 2016, proiectul de act normativ va fi reluat în anul 2017, având în vedere dispozițiile constituționale și anume: „nimeni nu poate fi expropriat, decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.

 

Vasile Gliga, interpelare la ministrul Mediului

Pentru că barajul de la Răstoliţa are o importanţă uriaşă pentru dezvoltarea judeţului, preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga, a urmărit pas cu pas situaţia barajului. Dânsul a ridicat problema barajului şi în cadrul întâlnirii dintre ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Vasile Dâncu, și primarii mureşeni, întâlnire organizată la Reghin, cu ocazia Zilei Recoltei. Vasile Gliga a mai făcut un pas şi va depune o interpelare în Parlamentul României, adresată ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Pașca – Palmer. Deputatul solicită eliberarea de urgenţă a avizului, dar cere şi răspunsuri la blocajul creat de funcţionarii din minister.

„Pentru PSD Mureş finalizarea barajului de la Răstoliţa şi punerea în funcţiune a amenajării este una dintre priorităţile pentru care vom depune toate eforturile atât pe plan local, cât mai ales pe plan naţional. Vom bate la toate uşile până când vom obţine deblocarea proiectului. Este revoltător cum o asemenea investiţie este tratată ca un fapt divers de funcţionarii din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Calitatea mea de deputat îmi permite să o chem oficial pe doamna ministru să dea răspunsurile cerute de mureşeni direct în Camera Deputaţilor şi am convingerea că, în cel mai scurt timp, se vor relua procedurile de expropriere şi vor fi realizate ultimele lucrări necesare pentru finalizarea investiţiei”, a declarat Vasile Gliga.

 

În anul 2014, la inițiativa lui Vasile Gliga, barajul a fost vizitat de premierul Victor Ponta împreună cu cei doi vicepremieri și alți miniștri din Guvern și, ca urmare a acestei vizite, au fost alocate fondurile necesare finalizării investiției, dar care nu s-au putut folosi din cauza blocajului cauzat de exproprieri.

 

De ce nu are dreptate Ministerul Mediului?

Ministerul Mediului este cel care definește zonele protejate, fiind instituţia care centralizează toate informaţiile din acest domeniu.

Referitor la terenurile ce trebuiesc expropriate este vorba despre terenurile de sub luciul de apă și este doar o schimbare de proprietate în acte, care nu afectează în niciun fel zona protejată.

Lucrările la baraj au început în 1989, drumul de contur s-a realizat în 1994, Parcul Național Călimani a fost declarat arie protejată în 2000, iar conturul acestuia a fost definit abia în 2003.

 

Finalizarea acestui obiectiv de investiţii este oportună din perspectiva contribuţiei la realizarea următoarelor obiective de interes naţional, regional şi local, din domeniul politicilor de energie şi mediu:

  • alimentarea cu apă în perioadele secetoase, prin asigurarea unui debit minim de 6,60 mc/s în secţiunea Municipiului Tîrgu Mureș, pe râul Mureş, debit care permite dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi industrială în Municipiul Tîrgu Mureș, Municipiul Reghin şi în localităţile situate în aval în Câmpia Transilvaniei, în judeţele Mureş şi Cluj;
  • controlul viiturilor prin reducerea debitelor catastrofale în zonă cu aproximativ 30%,
    îmbunătățindu-se astfel protecţia împotriva
    viiturilor a localităţilor, a obiectivelor social-economice, a căilor de comunicaţii şi a terenurilor limitrofe
    din zona de aval de acumulare a comunei Răstoliţa;
  • protecţia mediului prin diluţia apelor râului Mureş la nivelul corespunzător normelor de protecţie sanitară ca urmare a majorării debitului minim la 6,60 mc/s în secţiunea Tîrgu Mureș;
  • producerea de energie electrică, aproximativ 116.500.000 KWh/an, în centrala hidroelectrică Răstoliţa, cu o putere instalată de 35,20 MW şi un debit instalat de 17,00 mc/s.

Deoarece finanţarea investiţiei a fost sistată, barajul nu a mai putut fi pus în funcţiune şi, ca urmare, nu au fost expropriate nici cele 210 ha de teren, din care 152 ha se află în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, 12 ha în proprietate privată – persoane fizice, composesorate, dar şi primării, 5 ha teren domeniu public al Apelor Române şi 24 ha teren deţinut de Hidroelectrica.

 

Fii primul care comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publica.


*