Fariseismul electoral

 
foto editorialistNe aflăm în preajma unui moment important în viaţa comunităţilor locale, alegerea primarilor, a membrilor consiliilor locale şi ai consiliului judeţean. Opţiunile pe care le vom face, în calitate de cetăţeni responsabili, vor avea efecte palpabile în următoarea perioadă de patru ani şi chiar mai mult, a duratei mandatului acestora. În fapt, prin vot, se delegă gestiunea administrării problemelor social-economice ale unităţilor administrativ-teritoriale locale (comune, oraşe, municipii, judeţ) acestor oameni. Prin legislaţia electorală în vigoare accesul la calitatea de candidaţi pentru funcţiile de primar, consilier local şi consilier judeţean este deschis teoretic oricărei persoane majore care se consideră aptă şi care doreşte să preia o astfel de responsabilitate. La modul practic însă, accesul pe listele de vot este asigurat numai reprezentanţilor desemnaţi de partidele politice mai mari şi mai mici. Aşa-zişii „candidaţi independenţi” care apar în acest moment pe listele de vot din judeţul Mureş sunt, la modul real, tot reprezentanţi ai unor partide, care însă, din considerente care au la bază motivaţii de vulnerabilitate morală şi/sau politică, şi-au „dezbrăcat tricoul partidului” şi-au „îmbrăcat un tricou de independent”. La terminarea alegerilor aceşti candidaţi vor „îmbrăca” din nou „tricoul partidului” şi îşi vor prelua toate obligaţiile care le revin din acest statut. Cu o menţiune în plus, partidul în cauză se poate deroba oricând de responsabilitatea promisiunilor asumate de candidatul în cauză, deoarece ele au fost făcute în numele unei persoane independente. În ce măsură un astfel de comportament politic este corect din punct de vedere moral sau se poate încadra în categoria „fariseism electoral” cred că majoritatea alegătorilor au capacitatea de a discerne. În opinia mea o astfel de atitudine este condamnabilă prin ideea care stă la baza gestului şi anume: inducerea în eroare a alegătorilor. Acest comportament ar trebui, în mod firesc, sancţionat de către alegători printr-un vot negativ. O astfel de lecţie ar putea aduce după sine o asanare a acestei practici electorale din societatea noastră. Respectul şi sinceritatea faţă de alegători trebuie să fie primele reguli de comportament asumate de cei care se oferă să-i reprezinte. În aceaşi măsură cred că practica de a include pe listele de candidaţi, în zona de maximă eligibilitate, pentru consilile locale şi judeţene, a unor deputaţi sau senatori în funcţie, cu circa o jumătate de an înainte de finalul mandatului acestora, se poate încadra tot la categoria „fariseism electoral”. Este greu de crezut că odată aleşi în consiliile locale aceste persoane vor renunţa la calitatea de parlamentari, cu toate beneficiile materiale substanţiale oferite de o legislaţie „generoasă” votată de curând. Organizaţia Mureş a PSD şi-a impus un comportament moral-politic ferm, neadmiţând practica „fariseismului electoral”, menționată mai sus, promovând o atitudine sinceră faţă de alegători. Este o dovadă care demonstrează, încă o dată, responsabilitate şi respect faţă de locuitorii judeţului Mureş. Îmi exprim speranţa că alegătorii mureşeni, care au o cultură civică ridicată, vor ţine cont şi de acest lucru la alegerile din 5 iunie 2016.

Vasile Boloş, consilier judeţean PSD

Fii primul care comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publica.


*